Cu toate că a fost amenajat în onoarea monarhiei române, Parcul Carol a reunit încă de la început simboluri ale diferitelor culturi şi regimuri politice care au abundat teritoriul României de-a lungul timpului. Este poziţionat pe Dealul Filaret, peste drum de un alt punct istoric al Bucureştiului, Gara Filaret – prima gară din Capitală (inaugurată în 1869), în care astăzi funcţionează autogara omonimă – şi a rămas un loc de destindere şi relaxare, care respiră prin toţi porii istorie.
Ideea amenajării Parcului Carol I a aparţinut lui Ion N. Lahovari, ministrul Domeniilor în guvernul George Cantacuzino, şi tatăl frumoasei prinţese Martha Bibescu. Anul 1906 a fost un an de sărbătoare pentru români: 1800 de ani de la cucerirea Daciei de împăratul Traian în anul 106, 40 de ani de la venirea în țară a lui Carol I (1866) și a 25 de ani de la proclamarea Regatului României în anul 1881. Momentul a fost sărbătorit, la ideea lui Take Ionescu, pe 6 iunie 1906 prin Expoziţia Generală Română, organizată în nou-înfiinţatul parc: „prima noastră Expoziție națională, adevărată serbare a muncii românești”, după cum spunea în discursul său chiar regele Carol I.
Parcul a fost amenajat în perioada 1900-1906, iar planurile sale poartă semnătura arhitectului peisagist Édouard Redont, cel care s-a ocupat şi de parcul Bibescu, astăzi Nicolae Romanescu, cel mai cunoscut parc din Craiova. Aşadar, după şase ani, cele 41 de hectare s-au transformat într-o oază de linişte şi cultură.
Minunile din Parcul Carol I
Vizitatorul este întâmpinat la una dintre intrări de o frumoasă fântână arteziană. În perioada 9 mai-9 iunie 1935, Regele Carol al II-lea a organizat prima ediţie a festivalului „Luna Bucureştilor”, iar pentru a marca momentul Majestatea Sa a decis ca în Piaţa Mareşal Joffre din faţa parcului să amplaseze un monument, care s-a dovedit a fi de mare anvergură: fântâna Zodiac. Proiectul a fost realizat de către arhitectul Octav Doicescu, iar ideea decorării sale cu cele 12 zodii, din marmură neagră, a aparţinut sculptorului Mac Constantinescu. Şi tot din sfera „hidrografică” este şi fântâna George Grigore Cantacuzino, monument neoclasic, de o frumuseţe uimitoare, ridicat în anul 1870. Construirea sa a fost finanţată de către Primăria Bucureştiului, prin iniţiativa primarului al cărui nume îl şi poartă fântâna, iar partea artistică a fost creată de către arhitectul Al. Freiwald şi sculptorul Karl Storck.
Şi pentru că Parcul Carol se dorea a fi un spaţiu de agrement, dar pus sub semnul culturii, tot în 1906 a fost deschis publicului un teatru de vară, construit după model roman, cunoscut astăzi iubitorilor de muzică şi nu numai drept Arenele Romane. Complexul a fost ridicat de către arhitectul Leonida Negrescu, cel care a colaborat şi la ridicarea Ateneului Român. În perioada comunistă, Arenele Romane au fost modernizate şi, mai ales, adaptate cerinţelor noului regim – spaţiul a fost mărit, însă au fost înlăturate toate decoraţiunile şi însemnele care aminteau de perioada monarhică din România.
Povestea Mausoleului din Parcul Carol
Cel mai impunător și mai cunoscut monument din Parcul Carol este Mausoleul. Totuși, acesta nu a existat de la începutul Parcului. Cu ocazia expoziției din 1906 a fost inaugurat și Palatul Artelor unde se puteau găsi bustul lui Traian, o copie a Lupoaicei de pe Capitoliu (acum se află lângă Pasajul Latin, București) și încă două statui comandate de la Roma. În 1919, Palatul Artelor este donat Ministerului Războiului pentru a adăpostii expozițiile și patrimoniul viitorului muzeu militar. Patru ani mai târziu, în 1923, în fața Muzeului Militar se amplasează Mormântului Ostașului Necunoscut, loc pentru pelerinaj și de reculegere pentru soldații români care și-au dat viața pentru realizarea idealului unirii neamului românesc. Din cauza unui incendiu în anul 1938 muzeul și-a redus activitatea, urmând ca în 1940 să fie grav avariat de cutremur. În timpul comunismului, Mausoleul a existat sub alt nume: „Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului și a patriei, pentru socialism”, iar mormântul soldatului necunoscut a fost mutat la Mausoleul de la Mărășești. După revoluția din 1989, în cadrul unei mari ceremonii soldatul necunoscut, acest simbol al tuturor militarilor care s-au jerfit in Primul Razboi Mondial a revenit în Parcul Carol I.